• Jurnalismul atunci, acum si in viitor

    Studenții din anul I de la Facultatea de Științe Socio-Umane, specializarea Jurnalism şi Comunicare şi Relații Publice au avut şansa extraordinară de a participa la o discuție cu două dintre personalitățile mass-mediei sibiene, cu scopul inițierii practice în lumea presei. Întâlnirea, or...

  • Presa trebuie să fie de partea celui căruia i s-a încălcat un drept

    Jurnalistul Dragoş Pătraru a venit, vineri 18 noiembrie, la Sibiu, unde şi-a început turneul național "Starea Nației" din seria celor 30 de oraşe pe care vrea să le vizite pentru a se întâlni cu studenții şi publicul emisiunii sale.

  • CSU Sibiu si-a prezentat lotul la ULBS

    Echipa de baschet masculin CSU Sibiu şi-a prezentat lotul de jucători cu care a luat startul în noul sezon al Campionatului Național,la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu. În cadrul evenimentului, rectorul ULBS, prof. univ. dr. ing. Ioan Bondrea, le-a transmis baschetbaliştilor că Universitatea va contin...

  • Jurnalismul atunci, acum si in viitor

    Studenții din anul I de la Facultatea de Științe Socio-Umane, specializarea Jurnalism &...

  • Presa trebuie să fie de partea celu...

    Jurnalistul Dragoş Pătraru a venit, vineri 18 noiembrie, la Sibiu, unde şi-...

  • CSU Sibiu si-a prezentat lotul la ULBS

    Echipa de baschet masculin CSU Sibiu şi-a prezentat lotul de jucători cu care a ...

Competenta si pasiune

Competenta si pasiune

L.G.: Licențiată la ASE Bucureşti, cu un doctorat în Economie la ULBS şi un MBA canadian. Ce experiență educațională v-a marcat cel mai mult?

Programul MBA Canadian m-a marcat profesional foarte mult. Programele MBA sunt programe care au fost demarate cam la începutul secolului XX, la Harvard, ca o necesitate de a pregăti manageri profesionişti, indiferent dacă aceştia urmează să conducă o companie, o universitate sau un ONG. Aceste programe au fost gândite să pregătească lideri, manageri, indiferent de pregătirea lor de bază. Atâta timp cât ai o pregătire superioară care de fapt îți formează un mod de gândire şi te învață să înveți, pe acest fundament al unui om educat, se vine cu un program intensiv prin care îl ajuți să devină manager profesionist. Inițial, programele MBA au fost gândite cu precădere pentru cei cu pregătire tehnică – inginerii. Sunt programe extrem de dure, care merg în foarte mare detaliu, se face şi teorie şi multă practică şi care dezvoltă competențe, pentru că, de exemplu, primul lucru pe care îl faci într-un program MBA este un workshop de team building. În primul rând, eşti obligat să lucrezi în echipă. Eu am coordonat mai apoi acest program vreo 7 ani ca director academic şi am fost pregătită să predau la standarde MBA.

I.B.: Cum ați simțit că toate cunoştințele acumulate acolo au putut să fie puse în aplicare mai apoi aici la Sibiu la ULBS?

În primul rând, experiența mea din programul MBA am folosit-o practic în predare, pentru că mi-a schimbat total modul în care vezi relația student-profesor cel puțin, seriozitatea profesorului, efortul lui de a face o diferență în pregătirea studentului. Am văzut asta şi în timpul în care, în calitatea mea de director academic, am evaluat zeci de profesori, inclusiv canadieni. Nu vezi niciodată un profesor care să nu ia în serios această pregătire pentru a preda la clasă. Întotdeauna s-a făcut evaluarea profesorului de către student şi dacă am sesizat diferențe de evaluare între canadieni şi români, acestea apar doar la relația student-profesor, nu la cunoştințe. Diferențele erau în favoarea canadienilor pe zona de relaționare şi, de fapt, este foarte important. Tocmai din această perspectivă am organizat workshopuri pentru profesori şi aici la Sibiu, pentru a discuta importanța relației profesor-student, nevoia de a centra predarea–învățarea pe student, de a motiva studenții să devină independenți în procesul de învățare.

L.G.: Cum sunt studenții de azi

Tindem să ne plângem de ei şi să spunem că nu mai sunt cum erau generațiile noastre. Părerea mea este că sunt generații foarte bune, copiii noştri nu au cum să fie mai slabi sau cu potențial mai mic decât am fost noi. Până la urmă, genetic trebuie să fie mai buni, să nu mai vorbesc şi de câte informații au la dispoziție. Dar este adevărat că au un alt mod de a aborda lucrurile şi un alt mod de a învăța, prin urmare este responsabilitatea noastră să ne adaptăm, pentru a le pune în valoare tot potențialul pe care îl au. Faptul că vedem de multe ori în clasă tineri demotivați sau tineri care poate nu au un fundament pe care ni l-am dori, nu e atât vina lor cât e responsabilitatea noastră, a adulților, care interacționăm cu ei de la grădiniță începând, pe tot traseul lor educațional. Și noi, profesorii sau educatorii în general, suntem supuşi unei învățări continue, adică nu faptul că suntem profesori înseamnă că am învățat şi nu mai trebuie să învățăm. Din contră, trebuie să învățăm continuu, nu numai în domeniul nostru de specialitate, ci şi cum să comunicăm cu noile generații, să ne adaptăm metodele de predare. Trebuie să avem o anumită deschidere şi disponibilitate față de tineri ca să înțelegem ce avem de făcut şi cum să îi abordăm. Până la urmă, cred că avem o misiune foarte generoasă, suntem cei care pregătim toată forța de muncă înalt-calificată a unei societăți. O mare responsabilitate. O onoare. Aşa că dacă vrem să facem din România o țară competitivă trebuie să avem mare grijă de modul în care pregătim fiecare generație.

L.G.: Există vreo diferență între învățământul românesc şi cel din UE pe de o parte şi învățământul românesc şi cel transatlantic?

Diferența stă în aplicabilitate. Noi suntem prea concentrați pe teorie, ceea ce nu e neapărat un lucru rău, clar trebuie să îi dai studentului baza, fundamentul, să aibă un mod de gândire în domeniul pentru care se pregăteşte şi o cultură generală. Problema, spun chiar specialiştii, stă în competențe şi în atitudini. Atitudinea e foarte importantă. Schimbările fantastice ce se produc mai cu seama în domeniul tehnologiilor modifică radical modul în care operează companiile. Prin urmare, nu vom putea pregăti studenții pentru tot ce urmează în viața lor profesională, aşa încât devine esențială dezvoltarea competențelor de adaptare la schimbările din piață. World Economic Forum spune clar, tânărul va trebui ca o dată la 5 ani să îşi actualizeze competențele pentru a face față cerințelor din piață. Mai mult, angajatorii spun şi ei: viitorii angajați au nevoie de competențe transversale. Competențele cheie ale viitorului sunt creativitate, spirit de inițiativă, capacitate de comunicare şi de lucru în echipă, leadership, capacitate de rezolvare de probleme.

Adevărul este că toate aceste competențe transversale ar trebui să înceapă a fi dezvoltate de la vârste mult mai mici, dar noi, universitățile, suntem cei care închidem ciclul educațional, indiferent de ce a fost înainte, noi universitățile îi punem pe piață. Din acest motiv, la nivelul Universității "Lucian Blaga" din Sibiu am pus sub o umbrelă care se numeşte EDU-Hub, activități care să dezvolte competențe transversale, activități disponibile tuturor studenților din universitate. Primul lucru pe care l-am dezvoltat este un laborator de antreprenori, pentru că viitorul este al creativității, al inovării, dar şi al inițiativei. Toate universitățile au legate de ele incubatoare de afaceri. Trebuie să fie o corelație între ceea ce cercetăm şi inovăm şi faptul că rezultatele trebuie mai apoi să fie valorificate în piață. Am făcut mai multe lucruri punctuale de-a lungul ultimilor ani şi acum am ajuns la o masă critică în care putem să facem ceva coerent. Tocmai de aceea, în octombrie am dat drumul unui modul nonformal de antreprenoriat care are drept prim scop dezvoltarea acestor competențe transversale.

I.B.: Este parteneriatul între universități şi mediul de afaceri o soluție?

Da, pentru că cei care activează în mediul real sunt mai conectați cu ce se întâmplă, sunt forțați de concurență să răspundă provocărilor în timp real, pentru a supraviețui trebuie să se adapteze. Corelarea programelor de studii şi a cunoştințelor şi competențelor pe care le dezvoltăm studenților cu cerințele pieței este necesară pentru a asigura angajabilitatea absolvenților şi performanța lor şi se poate face numai în parteneriat cu angajatorii. Asta nu înseamnă că facem doar ce ne cere piața.

L.G.: Cum se prezintă ULBS pe piață?

Părerea mea e că ne prezentăm bine şi că ne îmbunătățim poziția vizibil. Strategia pe care am elaborat-o pe baza unei analize de stakeholderi, este una actuală, în concordanță cu cerințele actuale la nivel global, este o strategie pusă sub semnul sustenabilității şi excelenței pentru comunitate. Noi avem şi un avantaj pe care cred că l-am fructificat şi îl putem fructifica în continuare – suntem o universitate multidisciplinară într-un oraş de dimensiuni mici, dar dinamic. Prin urmare, avem şansa să fim universitatea oraşului, lucru foarte important. Orice investitor care vine la Sibiu face două opriri – la autoritățile locale şi la universitate să vadă dacă are unde să îşi pregătească oamenii sau dacă are de unde să recruteze specialişti.

Ioana Bărbulescu

Lucian Grozea

Comentarii