• Presa trebuie să fie de partea celui căruia i s-a încălcat un drept

    Jurnalistul Dragoş Pătraru a venit, vineri 18 noiembrie, la Sibiu, unde şi-a început turneul național "Starea Nației" din seria celor 30 de oraşe pe care vrea să le vizite pentru a se întâlni cu studenții şi publicul emisiunii sale.

  • CSU Sibiu si-a prezentat lotul la ULBS

    Echipa de baschet masculin CSU Sibiu şi-a prezentat lotul de jucători cu care a luat startul în noul sezon al Campionatului Național,la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu. În cadrul evenimentului, rectorul ULBS, prof. univ. dr. ing. Ioan Bondrea, le-a transmis baschetbaliştilor că Universitatea va contin...

  • Jurnalismul atunci, acum si in viitor

    Studenții din anul I de la Facultatea de Științe Socio-Umane, specializarea Jurnalism şi Comunicare şi Relații Publice au avut şansa extraordinară de a participa la o discuție cu două dintre personalitățile mass-mediei sibiene, cu scopul inițierii practice în lumea presei. Întâlnirea, or...

  • Presa trebuie să fie de partea celu...

    Jurnalistul Dragoş Pătraru a venit, vineri 18 noiembrie, la Sibiu, unde şi-...

  • CSU Sibiu si-a prezentat lotul la ULBS

    Echipa de baschet masculin CSU Sibiu şi-a prezentat lotul de jucători cu care a ...

  • Jurnalismul atunci, acum si in viitor

    Studenții din anul I de la Facultatea de Științe Socio-Umane, specializarea Jurnalism &...

Conf. univ. dr. Laura-Maria Crăciunean, va reprezenta România la ONU

Conf. univ. dr. Laura-Maria Crăciunean, va reprezenta România la ONU

Laura-Maria Crăciunean, conferențiar universitar dr. la Facultatea de Drept din cadrul Universității "Lucian Blaga" din Sibiu va fi reprezentantul României în Comitetul Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale (CESCR), organism în care  România a mai fost reprezentată o singură dată, în anii `80.

Pentru mandatul care va începe la 1 ianuarie 2017 şi se va finaliza la 31 decembrie 2020, Laura-Maria Crăciunean a concurat, pe cele două locuri vacante alocate Europei de Est, cu alți doi profesori de drept, din Polonia şi Belarus.

Cum ați ajuns să reprezentați România la acest nivel?

Laura-Maria Crăciunean: Au fost mai multe etape. La nivel internațional, prin alegeri. Astfel, candidatura mea a fost depusă de statul român, în luna septembrie 2015, pentru cele două locuri vacante alocate Europei de Est. Inițal au fost depuse trei candidaturi, pentru aceste locuri, cea a României, a Poloniei şi a Belarusului. La finalul lunii martie 2016, reprezentantul Belarusului s-a retras. Acest lucru a făcut posibilă alegerea mea şi a reprezentantului Poloniei, prin aclamare, de către cele 54 de state membre ale Comitetului Economic şi Social (ECOSOC).

Ce presupune activitatea în cadrul Comitetului?

Laura-Maria Crăciunean: Metodele de lucru ale comitetului sunt, în principal, trei iar acestea vizează: examinarea rapoartelor statale (pe care statele părți la Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale şi Culturale le depun, odată la 5 ani, în scopul de a arăta cum anume au implementat, la nivel național, drepturile economice, sociale şi culturale); examinarea plângerilor individuale şi examinarea plângerilor inter-statale.

Prima dintre acestea este metoda de lucru de bază şi presupune, din partea Comitetului, o muncă de verificare a datelor şi susținerilor din rapoartele statale, adresarea de întrebări şi explicații reprezentanților statelor precum şi, ulterior acestui dialog, formularea de recomadări. În toate cazurile, dialogul constructiv este caracteristica de bază a acestei interacțiuni dintre state şi Comitet.

Celelalte două metode de lucru sunt mai noi. Ele au început să fie utilizate începând din anul 2013 şi numai față de acele state care sunt părți şi la Protocolul Opțional al Pactului Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale şi Culturale. În esență, în cazul în care unei persoane fizice i-a fost încălcat, de către un stat parte la Pact, unul dintre drepturile prevăzute în acesta (dreptul la muncă, dreptul la educație, dreptul la un standard de viață adecvat, dreptul de a participa la viața culturală etc.), ea se poate adresa, dacă sunt îndeplinite toate cerințele din Protocolul Opțional, Comitetului cu o plângere. Comitetul are în sarcină să rezolve această plângere. Aceasta este, în accepțiunea Comitetului, o plângere individuală. Apoi sunt plângerile inter-statale. Respectiv situațiile în care un stat se plânge, împotriva unui alt stat, de încălcări ale drepturilor economice, sociale şi culturale.

Din nou, este, în condițiile Protocolului Opțional, sarcina Comitetului să soluționeze cele sesizate. Și în cazul ultimelor două metode de lucru, interacțiunea dintre statele implicate şi Comitet este una care se bazează pe dialogul constructiv şi, mai puțin pe găsirea, cu orice preț, a unui vinovat. Mai mult, întreaga procedură este confidențială.

Ce sesizare ar putea face, spre exemplu, un sibian la Comitetul din care veți face parte?

Laura-Maria Crăciunean: Aşa cum am spus, începând din anul 2013, Comitetul poate, în baza dispozițiilor Protocolului Opțional la Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale şi Culturale, să soluționeze plângeri individuale adresate de cetățeni ai unui stat care a acceptat dispozițiile Protocolului adițional la Pact. România nu face parte din categoria statelor care intră sub incidența prevederilor Protocolului Opțional.

În general vorbind, câteva exemple de încălcări ale unui drept prevăzut de Pact poat fi: încălcarea  dreptului la locuință, ca urmare a evacuării forțate a unei persoane sau încălcarea dreptului la educație prin faptul că statul nu a construit suficiente şcoli ori accesul la acestea este dificil, sau diferitele tratamente discriminatorii la locul de muncă etc.

Veți avea o echipă din România cu care veți lucra sau internațională?

Laura-Maria Crăciunean: Structura comitetului este una internațională, prin natura sa. Munca mea în comitet presupune să lucrez cu ceilalți 17 experți independenți, aleşi de ECOSOC. Aceştia au fost selectați, pe criteriul competenței şi potrivit principiului repartiției geografice echitabile, din cele cinci grupuri regionale ale ONU: grupul regional Europa de Est, grupul regional al statelor din Europa de Vest şi alte state, grupul regional al statelor din Asia-Pacific, grupul regional al statelor din America latină şi Caraibe şi grupul regional al statelor africane. Aşadar, voi lucra într-o echipă.

Practic, eu voi ocupa, pe perioada celor 4 ani, unul dintre cele trei locuri alocate Europei de Est, alături de reprezentantul Poloniei (ales şi el odată cu mine) şi reprezentatul Federației Ruse, al cărui mandat a început în anul 2015. Ambii sunt profesori de drept internațional.

Cum s-a derulat procesul de selecție la nivel național?

Laura-Maria Crăciunean: În luna ianuarie 2014, la Bucureşti, a fost bun proces de selecție la nivel național. Acesta a fost organizat şi gestionat de o comisie interministerială de la Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Justiției. Am fost trei candidați. În urma acelei selecții am obținut nominalizarea de candidat din partea României, pentru a participa la alegerile pentru Comitetul ONU privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale.

România a mai avut reprezentați în Comitetul ONU?

Laura-Maria Crăciunean:

În acest comitet, din câte ştiu eu, o singură dată. Undeva prin anii 80. Aceasta ar fi prima reprezentare a României în CESCR, de după anul 1989. În alte comitete ale ONU, România a avut, şi are încă, şi alți reprezentanți.

Veți rămâne şi în cadrul Universității "Lucian Blaga" din Sibiu?

Laura-Maria Crăciunean: Sigur nu plec! Din, cel puțin, două motive. În primul rând, dacă nu eram profesor la universitate, cred că nu intram în discuție pentru un astfel de mandat. Munca în comitet presupune existența unei expertize anterioare în materia drepturilor economice, sociale şi culturale. Practic, această poziție vine în urma experienței mele de cercetare şi de profesor de drept internațional. Faptul că am scris lucrări exact pe tema drepturilor economice, sociale şi culturale a reprezentat un mare avantaj, pentru că este o nişă. În al doilea rând, munca în Comitet presupune, din punctul de vedere al deplasărilor, participarea la sesiuni care se desfăşoară de trei ori pe an, la Geneva. Aşadar, vor exista deplasări, aşa cum există şi acum pentru diferite conferințe şi proiecte internaționale, dar acestea nu sunt, deloc, incompatibile cu activitatea mea de profesor la Facultatea de Drept. Pentru mine, personal, şi am spus-o cred şi cu alte ocazii, cariera mea de profesor este şi va rămâne principala preocupare. Dar, nu pot să neg că obținerea acestui mandat este, pe lângă un mare motiv de bucurie personală şi o mare provocare profesională. Și asta, cred eu, că îmi va da toate "ingredientele" necesare pentru a încerca să fiu foarte bună în activitatea pe care o voi desfăşura acolo. Mai mult, cred că această activitate va fi foarte utilă, din punct de vedere al experienței practice pe care o voi dobândi, pentru tot ceea ce voi face apoi şi în activitatea mea didactică.

Ce înseamnă pentru dvs. această funcție? Vorbim de gestionarea inclusiv a relațiilor dintre două state, vorbim de geopolitică la cel mai înalt nivel.

Laura-Maria Crăciunean: În primul rând, este vorba despre respectarea de către state a unei categorii de drepturi care au fost, vreme îndelungată, neglijate. Motivele pentru care au avut acest statut au fost multiple: de la natura lor juridică specială, la diviziunile ideologice dintre Est şi Vest ori la resursele financiare pe care statele trebuie să le aloce pentru ca aceste drepturi să nu fie doar "drepturi pe hârtie". Astfel, da, nu neg, este o mare responsabilitate. Pentru că sunt multe "sensibilități" care trebuie conciliate. Dar cred că, pe lângă cunoştințele tehnice, mai sunt şi alte experiențe anterioare care mă vor ajuta. În primul rând, am reuşit să călătoresc suficient, să văd cu ochii mei multe "realități" şi să interacționez cu oameni proveniți din multe culturi şi civilizații foarte diferite de cea din care provin eu. Acest lucru mă face să fiu receptivă, sensibilă şi deschisă la modul în care se poate pune o problemă ori la perspectivele diferite din care acesta poate fi privită. În al doilea rând, nu sunt la prima experiență în cadrul ONU. Încă din septembrie 2014 activez în cadrul Comitetului Consultativ al Consiliului Drepturilor Omului, un think-thank al acestuia, în cadrul căruia, anul acesta, la sesiunea din februarie 2016, am fost aleasă, pentru 1 an, vicepreşedinte în Biroul de conducere. Aşa că, într-un fel, pot spune că mi-am făcut "ucenicia" în cadrul organizației.

"Sunt mândru şi foarte bucuros de faptul că ULBS dovedeşte încă odată că are valori, oameni profesionişti, dedicați profesiei, dar mai ales comunității academice sibiene. Mă bucur că Laura Crăciunean a reuşit această performanță remarcabilă, de a reprezenta nu numai comunitatea sibiană, ci România la cel mai înalt nivel. Este o dovadă a faptului că Laura este o profesionistă desăvârşită, lucru pe care l-am remarcat de-a lungul anilor. Este o muncitoare şi un participant activ la evenimentele care s-au desfăşurat în universitate. Nu am decât să o felicit, să îi urez succes şi cu siguranță sunt mândru că universitatea, prin ea, are o astfel de reprezentare la nivel internațional. Eu sunt convins că Laura va face față, pentru că are multe calități, dar una pe care ma remarcat-o este că ştie să comunice bine, este un om al dialogului şi, fie că e vorba despre momente conflictuale, fie că nu, dialogul şi comunicarea sunt esențiale în anumite momente de negocieri.

Pentru ea este un moment deosebit de important în cariera sa profesională. Sunt convins că datorită muncii pe care a depus-o, viitorul ei este unul consolidat, pentru ea, în primul rând, dar şi pentru comunitatea academică sibiană", a declarat prof. univ. dr. ing. Ioan Bondrea, rectorul Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. Rectorul ULBS mai spune că este un rezultat important şi pentru studenții universității sibiene care ar putea valorifica experiența practică a profesorului lor "şi, de ce nu, prin intermediul absolvenților ULBS, peste ani, să existe din nou un reprezentant al României în Comitet".

prof. univ. dr. ing. Ioan Bondrea, rectorul Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu

 

Comentarii