• Presa trebuie să fie de partea celui căruia i s-a încălcat un drept

    Jurnalistul Dragoş Pătraru a venit, vineri 18 noiembrie, la Sibiu, unde şi-a început turneul național "Starea Nației" din seria celor 30 de oraşe pe care vrea să le vizite pentru a se întâlni cu studenții şi publicul emisiunii sale.

  • CSU Sibiu si-a prezentat lotul la ULBS

    Echipa de baschet masculin CSU Sibiu şi-a prezentat lotul de jucători cu care a luat startul în noul sezon al Campionatului Național,la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu. În cadrul evenimentului, rectorul ULBS, prof. univ. dr. ing. Ioan Bondrea, le-a transmis baschetbaliştilor că Universitatea va contin...

  • Jurnalismul atunci, acum si in viitor

    Studenții din anul I de la Facultatea de Științe Socio-Umane, specializarea Jurnalism şi Comunicare şi Relații Publice au avut şansa extraordinară de a participa la o discuție cu două dintre personalitățile mass-mediei sibiene, cu scopul inițierii practice în lumea presei. Întâlnirea, or...

  • Presa trebuie să fie de partea celu...

    Jurnalistul Dragoş Pătraru a venit, vineri 18 noiembrie, la Sibiu, unde şi-...

  • CSU Sibiu si-a prezentat lotul la ULBS

    Echipa de baschet masculin CSU Sibiu şi-a prezentat lotul de jucători cu care a ...

  • Jurnalismul atunci, acum si in viitor

    Studenții din anul I de la Facultatea de Științe Socio-Umane, specializarea Jurnalism &...

Primăvară cu mireasmă duhovnicească Interviu cu IPS, Prof. univ. dr. Laurentiu Streza, Mitropolitul Ardealului

Primăvară cu mireasmă duhovnicească Interviu cu IPS, Prof. univ. dr. Laurentiu Streza, Mitropolitul Ardealului

Cum vede Înaltpreasfinţia Voastră relaţia Biserică-universitate, ţinând cont că sunteţi, totodată, şi un eminent profesor universitar?

Întotdeauna Biserica a fost un factor de emulaţie spirituală şi culturală, aducând contribuţii majore acolo unde a fost chemată să lucreze. Biserica este o instituţie divino-umană, deci legată direct de Întemeietorul ei, de Hristos. Credinţa se bazează pe darul pe care Hristos l-a făcut fiinţei umane de la creaţie, pentru că l-a creat pe om după chipul Său, dându-i posibilitatea omului de a ajunge la asemănarea cu Dumnezeu, prin conlucrarea cu Harul Său cel Sfânt.  Or, tinerii noştri, care se pregătesc să devină buni profesionişti, specialişti în domeniile lor, în cadrul instituţiilor noastre de învăţământ, nu pot eluda această plinătate a darurilor oferite de Creator, pentru ca pregătirea lor să fie, într-adevăr, ceea ce aşteaptă atât Dumnezeu, cât şi semenii lor de la ei.

De aceea consider că relaţia Biserică-Universitate nu poate fi decât una de continuă conlucrare şi interdependenţă. Biserica a sprijinit dintotdeauna învăţământul şi cultura şi s-a rugat ca Dumnezeu să le lumineze mintea atât învăţăceilor, cât şi învăţătorilor, spre slava Sa şi propăşirea neamului nostru.

Cât de important poate fi rolul şi locul unei Facultăţi de Teologie, în cadrul universităţii?

Facultatea noastră de Teologie ­­– dacă ne referim la şcoala sibiană de teologie – este o importantă instituţie teologică de învăţământ din România, dacă ţinem cont de faptul că este, între altele, şi cea mai veche instituţie de acest fel din ţară. Ea se impune, în primul rând, prin calitatea actului de învăţământ şi competenţa profesorilor, care au contribuit la  continuarea tradiţiilor Ortodoxiei transilvane, actualizate mereu la nivelul exigenţelor societăţii contemporane.

Rolul unei astfel de facultăţi, prin urmare, se impune cu necesitate în virtutea unui destin de continuitate care trebuie să îşi confirme mereu atât conţinuturile, cât şi relevanţa şcolii de teologie în raport cu celelalte instituţii de învăţământ din cadrul Universităţii. Rolul ei este acela de a menţine pe Dumnezeu mereu aproape de cei ce se formează pentru viaţă, în diferite specialităţi, şi de cei care sunt formatorii acestora. Prin aceasta, într-un fel, se poate realiza o spiritualizare a mediului academic, şi nu o desacralizare sau laicizare a mediului teologic.

În ce măsură tinerimea din ziua de azi, consideră IPS Voastră, se simte atrasă de religie, în general, de creştinism şi Ortodoxie, în special?

Considerăm că mulţi tinerii sunt atraşi de Biserică, mai ales în ultimii ani, perioadă în care Biserica a fost prezentă tot mai mult în societate prin mesajul mereu actual pe care îl aduce celor care vor să se apropie de Dumnezeu şi , de asemenea, prin proiecte adresate, multe dintre ele, tinerilor noştri, care au făcut deja religie în şcoală.

Totodată, tinerii sunt atraşi şi de modelele de demnitate şi verticalitate, raportate la Dumnezeu, pe care Biserica le oferă lumii contemporane. Şi ne referim aici, în special, la marii duhovnici şi trăitori ai Bisericii noastre, căutaţi de cei care doresc să urce pe drumul desăvârşirii. Biserica , asemenea întemeietorului ei, Hristos, este deschisă cu multă dragoste şi atenţie faţă de tineri, ca membrii importanţi ai acestei instituţii divin-umane.

În opinia IPS Voastre, criza economică, pe de-o parte, şi consumarismul ispititor al epocii postmoderne, pe de altă parte, a apropiat sau, dimpotrivă, a îndepărtat omul de Biserică? 

 Biserica este o mare şansă pentru noi, o binefacere, pentru că ne pregăteşte nu doar pentru lumea aceasta trecătoare, ci mai ales pentru cea veşnică. Şi atâta timp cât va exista fiinţa umană, va exista şi Biserica, adică alternativa la oricare din crizele care ar veni peste noi, de orice natură ar fi ele. Mai periculoasă pentru noi este criza morală în care se află lumea modernă de azi.

Cred însă că ultima perioadă i-a făcut pe oameni să se apropie mai mult de Dumnezeu, pentru doar El ne poate din toate nevoile şi necazurile. E în firea omului să Îl caute pe Dumnezeu atunci când nu îi merge bine şi are nevoie de ajutor. Totul e să ştim, fiecare dintre noi, să folosim această apropiere de Dumnezeu pentru a şi rămâne, pe mai departe, în corabia mântuirii, care este Sfânta Biserică.

Cum credeţi că se vor contura relaţiile interconfesionale şi ecumenice cu Biserica Romano-Catolică, în urma alegerii noului Suveran Pontif, Papa Francisc?

Nădăjduim că Bunul Dumnezeu ne va da înţelepciunea şi înţelegerea necesare pentru a răspunde imperativelor ce se impun, o dată cu noile schimbări de care se bucură Biserica Catolică. Sperăm în continuarea dialogului teologic bilateral şi cel ecumenic.

Rugăm pe IPS Voastră să transmită câteva gânduri duhovniceşti cu ocazia sărbătoririi Sfintelor Paşte, explicând, totodată, semnificaţia ontologică şi soteriologică a Răstignirii şi Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Prin Învierea lui Hristos omul poate vedea adevărata valoare a vieţii acesteia pământeşti, ca pregustare a celei veşnice. Învierea lui Hristos dă un sens existenţei noastre de aici şi de acum. Numai prin ea trăim sentimentul nemuririi noastre, prin ea simţim că am fost creaţi de Dumnezeu pentru a gusta din veşnicia, bunătatea şi sfinţenia Lui, doar prin ea sesizăm responsabilitatea faptelor vieţii noastre pentru dobândirea fericirii vieţii viitoare.

Din iubire de oameni Fiul lui Dumnezeu a venit în lume, S-a îmbrăcat în trup muritor pentru a curăţa firea umană şi a distruge tirania păcatului şi a diavolului. Trupul asumat de Mântuitorul s-a arătat mai tare decât moartea, pentru că era trupul Fiului lui Dumnezeu, Fiul Omului, primit pentru a fi curăţit şi îndumnezeit. Omul a greşit, dar nu putea singur să revină la starea primordială şi de aceea Dumnezeu Şi-a luat un trup muritor asemenea trupului nostru pentru a se întâlni prin el cu moartea şi a-i distruge puterea ei. Astfel, Mântuitorul a arătat lumii că este Viaţa cea adevărată, înviind ceea ce era muritor şi prefăcând moartea într-un somn binecuvântat, într-o aşteptare a învierii tuturor, după cum spune Sfântul Atanasie cel Mare. Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat şi a acceptat moartea, această stare nefirească de despărţire a sufletului de trup, pentru a da ocazie puterii Sale dumnezeieşti de a le uni din nou prin Înviere, ca printr-un cheag, pe cele despărţite, punând la un loc ceea ce era rupt, spre o unire veşnică şi de nedesfăcut, după cuvântul Sfântului Grigorie de Nyssa.

Mântuitorul a biruit moartea prin moarte pentru că a primit-o de bunăvoie, din iubire şi din ascultare. Iubirea L-a făcut să moară, iubirea I-a dat biruinţa asupra morţii, iubirea a făcut din moartea Sa jertfa curată, bine mirositoare, adusă pentru întreaga lume, prin care omul a fost readus la bucuria comuniunii cu Dumnezeu. Moartea şi Învierea Sa au dat naştere unei noi umanităţi în care trăieşte o nouă viaţă şi anume viaţa divino-umană a lui Hristos.

De aceea, nu avem altă nădejde decât prezenţa vie şi lucrătoare a lui Hristos cel înviat în noi! Să nu o ignorăm, să nu o dispreţuim, ci să omorâm în noi pe omul cel vechi, pentru ca omul cel nou să învieze împreună cu Hristos în fiecare dintre noi şi în toţi, laolaltă.

 

Lucian Grozea

Poze atasate
Primăvară cu mireasmă duhovnicească Interviu cu IPS, Prof. univ. dr. Laurentiu Streza, Mitropolitul Ardealului
Primăvară cu mireasmă duhovnicească Interviu cu IPS, Prof. univ. dr. Laurentiu Streza, Mitropolitul Ardealului
Comentarii